Salt la conținut
Înapoi la blog
Sfaturi de fidelizare

Food cost: cum calculezi procentul pentru fiecare preparat și pentru tot meniul

Calcul food cost pentru un preparat și pentru tot meniul: fișa tehnică cu randament și TVA, food cost din stoc, intervale orientative și cum îl reduci.

David Maroši
David Maroši10 min de citit
Food cost: cum calculezi procentul pentru fiecare preparat și pentru tot meniul

Food cost, adică procentul costului cu materia primă, este partea din prețul de vânzare fără TVA al unui preparat pe care o cheltuiești pe ingrediente. Ca să îl calculezi, împarți costul ingredientelor pentru o porție la prețul net de vânzare și înmulțești cu 100. Dacă ingredientele unei porții costă 3 € și o vinzi cu 10 € fără TVA, food cost-ul tău este 30%.

Mai jos găsești fișa tehnică pas cu pas, calculul pentru tot meniul din stoc, intervalele orientative și modalități de a reduce food cost-ul fără să micșorezi porțiile.

Ce îți spune procentul de food cost

Procentul de food cost îți spune câți cenți din fiecare euro încasat din mâncare se duc pe ingrediente. Este prima cifră care o ia razna când un furnizor scumpește, când porțiile cresc într-o seară aglomerată sau când marfa se strică în camera frigorifică. Nu îl vezi pe o singură factură, dar îl vezi la sfârșitul lunii.

Îl calculezi la două niveluri:

  • Pe preparat, din rețetă. Îți spune dacă prețul din meniu este corect.
  • Pe tot meniul, din stoc și din vânzările unei perioade. Îți spune cât ai consumat de fapt, inclusiv pierderile și greșelile.

Ai nevoie de amândouă. Comparându-le vezi unde se duc banii.

Formula food cost pentru un preparat

Food cost pe preparat (%) = costul ingredientelor pe porție ÷ prețul de vânzare fără TVA × 100

Două greșeli apar mereu. Prima este împărțirea la prețul cu TVA. Taxa nu sunt banii tăi, așa că rezultatul arată mai bine decât realitatea. A doua este folosirea prețului de achiziție al unui ingredient fără să ții cont de ce rămâne după curățare.

Cum faci o fișă tehnică, pas cu pas

Fișa tehnică este o foaie pentru fiecare preparat: ingredientele, cantitatea pe porție, prețurile și rezultatul. Merge pe hârtie sau câte o filă pentru fiecare preparat în Excel ori Google Sheets.

  1. Notează fiecare ingredient din rețetă, inclusiv sosul, uleiul, condimentele și decorul.
  2. Scrie prețul de achiziție pe unitate de pe ultima factură: pe kilogram, pe litru sau pe bucată.
  3. Ține cont de randament. Randamentul este partea dintr-un ingredient care rămâne după curățare, dezosare sau fasonare. Dacă dintr-un kilogram de legume rămân 800 g după pregătire, randamentul este 80%.
  4. Cântărește porția așa cum ajunge în farfurie, nu cum crezi că ajunge. Fă asta o dată cu bucătarul șef, la pass.
  5. Adaugă lucrurile mărunte: ulei, unt, condimente, decor. Fiecare înseamnă câțiva cenți, dar împreună fac adesea zeci de cenți pe porție.
  6. Află prețul net de vânzare: împarte prețul din meniu la factorul tău de TVA.
  7. Împarte și înmulțește cu 100.

Ca să incluzi randamentul în preț:

Cost pe kilogram utilizabil = prețul de achiziție pe kilogram ÷ randament

Exemplu: piept de pui cu orez și legume

Acesta este un exemplu ilustrativ cu cifre rotunde, nu date de la un restaurant real.

  • Piept de pui: cumpărat cu 9 € pe kg, după fasonare rămâne 90%, deci un kilogram utilizabil costă 10 €. O porție de 180 g costă 1,80 €.
  • Orez: 2 € pe kg, o porție de 80 g crud costă 0,16 €.
  • Legume: cumpărate cu 3 € pe kg, randament 80%, deci un kilogram utilizabil costă 3,75 €. O porție de 120 g costă 0,45 €.
  • Sos și ulei: 0,30 €.
  • Condimente și decor: 0,10 €.

Ingredientele pentru o porție ajung la 2,81 €. Prețul din meniu este 13,20 € cu TVA. La o cotă de TVA de 20% (doar pentru exemplu), prețul net este 13,20 ÷ 1,20 = 11 €.

Food cost = 2,81 ÷ 11 × 100 = 25,5%.

Dacă împarți la prețul cu TVA, obții 21,3%, cu patru puncte mai bine decât în realitate. Dacă ignori randamentul și socotești puiul la 9 € și legumele la 3 € pe kilogram, porția pare cu 0,27 € mai ieftină. La sute de porții pe lună, sunt bani pe care nu îi vezi pe hârtie, dar îi plătești oricum.

Cum calculezi procentul de food cost pentru tot meniul din stoc

Fișa tehnică arată cât ar trebui să coste un preparat. Stocul arată cât te costă de fapt ingredientele:

Food cost pe meniu (%) = (stoc inițial + achiziții minus stoc final) ÷ vânzări din mâncare fără TVA × 100

Cifra din paranteză este consumul tău pe perioada respectivă. Include tot ce a ieșit din magazie: preparatele vândute, dar și pierderile, marfa stricată și tot ce a dispărut. FSR Magazine descrie aceeași metodă și subliniază același lucru: împarte consumul doar la vânzările din mâncare, nu la vânzările totale.

Exemplu: o lună

Tot un exemplu ilustrativ: stoc inițial 3.000 €, achiziții în cursul lunii 11.000 €, stoc final 2.000 €. Consumul este 3.000 + 11.000 minus 2.000 = 12.000 €. Vânzările din mâncare fără TVA au fost 40.000 €.

Food cost pe meniu = 12.000 ÷ 40.000 × 100 = 30%.

Numără stocul inițial și cel final de fiecare dată la fel: aceeași zi a săptămânii, aceeași oră, prețuri de pe aceleași facturi. Ține băuturile separat de mâncare, ca o cifră să nu o ascundă pe cealaltă.

Compară food cost teoretic cu food cost real

Food cost-ul teoretic vine din fișele tehnice: costul pe porție înmulțit cu porțiile vândute (din casa de marcat), adunat pentru toate preparatele și împărțit la vânzările din mâncare. Dacă îți iese 26%, iar stocul spune 30%, patru puncte se pierd undeva pe drum. Locurile obișnuite:

  • porții mai mari decât în rețetă,
  • pierderi la pregătire și mâncare aruncată la sfârșitul zilei,
  • marfă care s-a stricat,
  • mesele personalului și degustările pe care nu le notează nimeni,
  • greșeli la recepție: mai puține bucăți, altă greutate, alt preț pe factură.

Aici intră și recompensele de fidelitate. O cafea sau un desert gratuit nu te costă prețul din meniu, ci doar ingredientele, așa că o recompensă de fidelitate e mai ieftină decât pare. Cum afli cât te costă de fapt o recompensă găsești în Câte ștampile să aibă un card de fidelitate?.

Care este un procent bun de food cost?

Nu există o singură cifră corectă. O regulă orientativă des folosită în restaurante plasează food cost-ul undeva între 25 și 35% din vânzările din mâncare. Surse diferite dau intervale diferite în funcție de tipul afacerii, așa că privește intervalul ca pe un cadru aproximativ, nu ca pe o țintă.

Mai important decât comparația cu alții este:

  • Propria ta tendință. Un food cost care crește trei luni la rând este un semnal de alarmă, chiar dacă rămâne în interval.
  • Diferența dintre teoretic și real. Cu cât e mai mică, cu atât bucătăria ta e mai bine ținută sub control.
  • Eurourile, nu doar procentele. Un preparat cu food cost mai mare îți poate lăsa mai mulți euro pe porție decât un preparat ieftin cu procent mic. Procentul îți arată unde să te uiți, iar deciziile despre meniu au nevoie și de eurouri.

Compară lucruri comparabile: feluri principale cu feluri principale, prăjituri cu prăjituri, cafea cu cafea.

Cum reduci costul cu materia primă fără să micșorezi porțiile

O porție mai mică este soluția cea mai rapidă, și tocmai pe ea o observă clienții primii. Încearcă mai întâi acestea:

  1. Cântărește după rețetă. Un cântar la pass și o fotografie pe perete cu farfuria corectă economisesc mai mult decât majoritatea reducerilor de la furnizori.
  2. Marfa mai veche iese prima. Livrările noi în spate, marfa mai veche în față, și pune data pe tot ce deschizi.
  3. Folosește resturile de la curățare. Resturile de legume pentru supă de bază, pâinea pentru crutoane, fructele trecute pentru compot sau prăjitură.
  4. Verifică livrările. Cântărește, numără și compară prețurile cu comanda cât timp șoferul e încă acolo.
  5. Compară furnizorii o dată pe trimestru, cel puțin pentru cele cinci ingrediente pe care cheltuiești cel mai mult.
  6. Gătește după sezon. Produsele de sezon sunt de obicei mai ieftine și mai gustoase.
  7. Schimbă garnitura sau decorul, nu ingredientul principal. Clienții observă o bucată de carne mai mică, dar rareori o altă garnitură.
  8. Notează pierderile. Un registru simplu lângă coșul de gunoi arată ce se aruncă cel mai des și de ce.
  9. Ajustează prețul. Dacă un preparat rămâne scump după toate acestea, crește prețul cu un pas mic. Noul meniu îl poți așeza în pagină cu creatorul gratuit de meniu pentru restaurant.
  10. Scoate din meniu preparatele care au food cost mare și se și vând puțin. Ingredientele lor sunt cele mai expuse să se strice.

Un food cost mai mic înseamnă jumătate din treabă, cealaltă jumătate sunt vânzările. Cum le crești fără un buget mai mare de reclamă afli în Cum crești vânzările restaurantului fără să cheltuiești mai mult pe reclamă.

Cât de des să refaci calculul de food cost

  • Fișele tehnice: de fiecare dată când se schimbă prețul unui ingredient principal sau rețeta, iar pentru tot meniul cel puțin o dată pe trimestru.
  • Food cost-ul din stoc: ideal în fiecare săptămână, cel puțin o dată pe lună. FSR Magazine recomandă inventarul la sfârșitul fiecărei perioade, ideal săptămânal, lunar fiind încă acceptabil.
  • După o schimbare de meniu: urmărește în prima lună dacă food cost-ul real s-a mișcat cum te așteptai.

Food cost-ul te ajută și la alte decizii. Calculatorul ROI pentru programul de fidelizare te întreabă cât din fiecare 10 € cheltuiți de un client reprezintă costul produsului. Cu food cost-ul tău real introduci propria cifră în loc de o estimare și vezi cât îți aduce un card de fidelitate după costul recompenselor.

Întrebări frecvente

Ce este procentul de food cost?

Procentul de food cost este partea din prețul de vânzare fără TVA al unui preparat cheltuită pe ingrediente. Pentru un preparat îl calculezi din rețetă, pentru tot meniul din stoc și din vânzările din mâncare. Îți spune câți cenți din fiecare euro încasat din mâncare se duc pe ingrediente.

Food cost se calculează cu TVA sau fără?

Întotdeauna fără TVA. Taxa o dai mai departe, deci nu face parte din veniturile tale. Dacă împarți la prețul cu TVA, food cost-ul pare mai mic decât este.

Care este un food cost normal pentru un restaurant?

O regulă orientativă des folosită este aproximativ între 25 și 35% din vânzările din mâncare, dar intervalul diferă în funcție de tipul afacerii și de sursă. Îți spun mai mult propria tendință și diferența dintre food cost-ul calculat din rețete și cel din stoc.

De ce food cost real iese mai mare decât cel teoretic?

Rețeta numără doar ce ajunge în farfurie. Stocul arată și pierderile, marfa stricată, porțiile mai mari, mesele personalului și greșelile la recepție. Diferența dintre cele două cifre îți arată unde să cauți economii.

Cum stabilesc prețul din meniu pornind de la food cost?

Împarte costul ingredientelor pe porție la food cost-ul țintă. Cu ingrediente de 2,81 € și o țintă de 28%, prețul net este 2,81 ÷ 0,28, adică aproximativ 10,04 €, plus TVA. Apoi compară rezultatul cu cât plătesc clienții din apropiere pentru un preparat asemănător.

Recompensele de fidelitate intră în food cost?

Da. Ingredientele pentru o recompensă au ieșit din stoc, deci fac parte din consum. Dar o recompensă te costă doar ingredientele, nu prețul din meniu, așa că costul ei real este mai mic decât pare la prima vedere.

Recompense la costul ingredientelor, nu la prețul din meniu. Încearcă Rewardly pentru 0 €

Fără plată în avans, 14 zile gratuite.

Distribuie acest articol

David Maroši

Scris de

David Maroši

CEO, Rewardly

Continuă lectura